„Știam că mă aflu acolo unde Domnul m-a trimis...”
Ni se dădu câte o bucată de săpun, cenușie ca piatra. Pe el erau gravate literele RJF. Îmi aduc aminte că m-am uitat la el ciudat, încercând să ghicesc ce ar putea însemna în germană acele inițiale. Mai târziu am aflat cu groază ca acele litere însemnau Reines Juddishes Fett - grăsime pur evreiască. Ceea ce țineam în mâini era săpun făcut din trupurile evreilor gazați.
Un Capo ce îmi mai vorbea uneori, intră în blocul nostru și mă căută. „Așadar ai scăpat de selecție! Nu-i de mirare! Cuptoarele merg prea încet. Sunt prea mulți oameni. Ieri a sosit un nou transport. Nu mai era loc pentru ei. Au fost scoși în câmp și împușcați.”
Bănuiesc că motivul pentru care Capo îmi povestea astfel de lucruri era faptul că vedea că eu am pace. Știam că mă aflu acolo unde Domnul m-a trimis, conform voii Lui.
Chiar dacă visele i-au fost spulberate de internarea în lagăr, credința o ajută pe Rose să iasă biruitoare din încercări.
CUPRINS
1. Paradisul pierdut
2. Căderea
3. Potopul
4. Începutul cel nou
5. Oamenii se înmulțesc
6. Agonie și sclavie
7. Eliberarea
8. Rătăcirea prin pustiu
9. Intrarea în țară
Epilog