Cartea Cartilor Bibliei se incadreaza in acelasi registru generos al poeziei religioase cu care autoarea ne-a obisnuit, avand insa ca noutate abordarea tematica. Astfel, Biblia nu mai este doar izvor de inspiratie pentru poezie, ci este ea insasi subiectul scrierii. Impletirea teologiei cu arta poetica include, pe langa o munca titanica, o mare responsabilitate, pe care autoarea si-o asuma. Pentru ca Adevarul este turnat in forme noi, imbracat in straiele limbajului poetic, dar trebuie sa ramana Adevar. Aici isi dovedeste poeta maiestria. Pentru ca pastrarea liniei, atunci cand scrii din si despre cartile Bibliei, nevoia de a ramane in spiritul ei impun o limitare a expresiei la ceea ce „este scris”, fara elucubratii. Aceasta ar conferi o anumita rigiditate versului, dar Doina Catana reuseste sa ramana fidela textului biblic, imprimand totusi suplete versului, fluiditate eterica. - fragment din Prefata