Fraţi şi surori, trebuie să vedem slava Domnului. Atunci când am crezut pentru prima dată în Domnul, am văzut frumuseţea Lui – frumuseţea Celui răstignit. El ne cunoaşte inima. El ne-a încălzit inima, şi noi ne-am dat pe noi înşine Lui. Pe tot parcursul drumului noi trebuie să vedem tot mai mult cât este El de minunat – să vedem tot mai mult din frumuseţea Lui, din dragostea Lui, din măreţia Lui. Când Dumnezeul slavei i s-a arătat lui Avraam, acesta, prin credinţă, a pornit la drum, lăsând totul în urmă şi mergând acolo unde l-a condus Dumnezeu.
Aceasta înseamnă pasiune. S-a răcit pasiunea noastră? A încetinit alergarea noastră? Am ajuns într-un punct mort sau, mai rău, dăm înapoi? Fie ca Duhul Domnului să ne cerceteze inimile, să ne cerceteze profund şi să ne atingă din nou cu dragostea Lui. Şi, pentru dragostea Domnului nostru Isus, să Îl urmăm pe El cu pasiune.